Rugăciuni pentru biruință asupra vrăjmașilor văzuți și nevăzuți

Descriere

Minunat ar fi dacă această cărticică a Sfântului Nicolae Velimirovici ar ajunge doar la cei care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor să devină sfinți.

Ne jeluim că nu mai citesc oamenii cărți în vremea noastră, dar nu înțelegem că mai înainte au părăsit rugăciunea, care lectură este. Și puțin ne rugăm, pentru că puțin iubim și puțin înțelegem rostul rugăciunii în viața noastră.

Sfinții gustă taina rugăciunii, se hrănesc din aceasta și o împart cu ceilalți, spre a spori fericirea tămăduirii pe pământ. Sfinții pricep originea dumnezeiască a rugăciunii, văd puterea ei asupra lor și asupra celor din jur, făcând din ea rațiunea lor de a fi și de a vorbi. Sfinții înțeleg că a te ruga înseamnă a lupta neîncetat cu păcatul, cu diavolul și cu moartea.

De aceea, biruințele rugăciunii ne înfățișează ca fii ai Tatălui, după o lungă înstrăinare; ca slujitori ai Fiului, după o amară robie și ca mărturisitori curajoși în Duhul Sfânt, după nenumărate înșelări și umilințe.

Rugăciunile sfinților străpung timpul, iadul și inimile noastre din piatră. Ele înfățișează nostalgia Raiului din care am căzut, luminează în întunericul nostru lăuntric și zdrobesc vârfurile colțuroase ale inimii.

Dar cum se plămădește rugăciunea sfântului? Nefiind o virtute în sine, starea de rugăciune este dar duhovnicesc, milostenie cerească pentru omul care se îndreaptă spre Dumnezeu. Nu de puține ori vedem în viețile sfinților cum între această revărsare de har, smerenia omului și evlavia lui față de Maica Domnului există o strânsă legătură.

Ni se pare că rugăciunile Sfântului Episcop Nicolae Velimirovici sunt când întrebare a omului, când răspuns al Duhului; când coborâre în sine, când înălțare pe aripile harului; când teologie și conglăsuire cu Sfinții Părinți, când doxologie și împreună cântare cu Puterile cerești. Și nu greșim, dacă socotim astfel, pentru că în însăși taina sfințeniei lui se ascunde taina rugăciunilor sale. Litaniile acestea arhierești din lucrarea sa, Rugăciuni pe malul lacului /Predania, 2016/, au fost aici reașezate și însoțite de titluri potrivite, la cererea şi spre folosul duhovnicesc al credincioșilor români.

Nu luați în mâinile voastre această armă puternică voi care vreți ca viața să vă rămână așa cum este! Nu citiți aceste rugăciuni voi care iubiți iluzia unei fericiri fără suferința despătimirilor! Nu împliniți cele citite voi care, necrezând în Dumnezeu, alegeți dramatica veșnicie a omului vechi! Nu răspândiți vestea biruinței răului prin rugăciune voi care nu înțelegeți că „război neîncetat" este viața creștinului pe pământ!

Și invers! Apropiați-vă toți cei care simțiți nevoia înnoirii lăuntrice! Gustați frumusețile negrăite ale harului voi care ați înțeles, de acum, ce este deșertăciunea deșertăciunilor! Îmbărbătați-vă fraților în Domnul, pe cărarea cea strâmtă a Crucii, și nu uitați vreodată cuvintele Sfântului Nicolae: „Lumea se teme de voi, căci voi putere aveţi, iar ea este neputincioasă."

Daniel Mazilu